Miorița

Păi eu ce să zic doamnă, proastă ca oaia… Ca oaia de proastă sunt….  Că eu i-am zis de cum am auzit… Pune mă stăpâne și tu și cheamă-ți un câne, ăl mai pitbul de rău dintre toți…. Că șmecherașii ăștia doi, ăla ungurean și ăsta vrâncean, vor să te facă de oi și de viață…. Cum unde? Pe-o gură de rai, pe-un picior de plai….

Da’ ce el m-a ascultat? Și ce vină am eu doamnă, că el s-a croit că vrea un fluieraș de fag, de os, de dracu să-l ia de căscat, că-mi venea să-l iau în coarne și alta nu…. Pune frate mâna pe o ghioagă și rupele șalele, mama lor de pui de lele… Că mor eu cu ei de gât…

Da’ el nu și nu, pașnic… Prost de bun…. Bine, dacă mă întrebați pe mine, o da spre fraier…. Păi moldovan ești tu mă? De-a lui Ștefan? Du-te bă de aicișa….. Mă pufnește și  râsul când te-aud…

Și pe el ce-l ardea doamnă? Ce-l ardea pe el? Să nu afle mă-sa…. Auzi tu măi doamnă? Cică să-i spun că s-a ‘nsurat cu o prințesă…. Bă’ ești prost?

Trei zile doamnă am încercat să-i deschid ochii, da’ el nu și nu…

Așa că vă întreb și eu acum….  Eu proastă ca oaia, dar el ?