Anul 1632

Florența,1632

Galileo Galilei publică Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo (Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii). În cartea sa, Galileo susține sistemul copernican, în care Pământul și celelalte planete se învârt în jurul Soarelui, în detrimentul sistemului ptolemeic, în care toate corpurile cerești se învârt în jurul Pământului. Cum Scriptura punea Pământul creat de Dumnezeu în centru Universului, pe Galileo l-a mâncat tare să scrie cartea asta.

Cartea a fost dedicată patronului lui Galileo, un Mare Duce de Toscana din familia de Medici. Deși inițial a avut acceptul Inchiziției, după câteva luni a fost inclusă în Indicele Cărților Interzise, de unde este scoasă abia în anul 1835. Galileo este judecat, găsit vinovat de mare suspiciune de erezie și pus să-și renege opiniile. Condamnat cu arest la domiciliu pentru restul  vieții, el ar mai fi sfidat odată Biserica, rostind pe treptele de la ieșirea din Tribunalul Inchiziției de la Roma, celebra frază Eppur si muove, adicătelea Și totuși se mișcă.

***

Târgoviște, 1632

Pe tronul Țării Românești urcă Matei Basarab, domnitor din familia Brâncovenilor. Domnia sa de 22 de ani este marcată și de luptele cu domnul Moldovei Vasile Lupu. Că ce s-a chitit Vasile Lupu, să-l lase pe un fecior de-al lui domn în Moldova și el să ia tronul de la Târgoviște. Dar nu i-a ieșit trebușoara asta. S-au împăcat pentru o vreme, cei doi și-au zidit unul în țara ăluilalt câte o biserică, dar dracu și-a băgat iar coada, și s-a pornit iar lupta. În total s-au purtat trei războaie, câștigate de Matei Basarab cu scor de neprezentare, 3-0.

Matei Basarab și-a adus o mare contribuție și la înlocuirea limbii slavone cu limba românească în scumpă țărișoara lui. Unde mai pui că a fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Țările Române, Polonia și  Rusia drept pentru care și-a făcut și-o armată ca lumea, de vreo 40.000 de soldați.

El a fost cel care a introdus Pravila Mică, prima legislație scrisă, cu legi  bisericești și laice.

Pe plan religios l-a depășit cu o biserică pe Ștefan cel Mare, care a zidit doar 45. Așa că nu degeaba este cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc.

***

Stockholm, 1632

La numai 6 ani, regina Cristina a Suediei se trezește pe tronul lăsat gol de moartea tatălui ei Adolf Gustav. Numită Regele Femeie sau Minerva Nordului, Cristina a fost una dintre femeile aparte ale lumii.

Fire rebelă și introvertită, la 14 ani scria și vorbea în cinci limbi străine, eroii ei preferați fiind Alexandru cel Mare, Iuliu Caesar, Hannibal sau Scipio. Renunță la luteranism, religia țării ei și devine catolică, tocmai pentru a sta deoparte de rigiditatea protestantă. S-a iubit cu bărbați dar și cu femei. S-a înconjurat de învățații timpului ei pe care i-a invitat la Curte. Filozoful francez Descartes a stat doi ani în Suedia (ar mai fi stat poate, dacă nu și murea pe acolo, gurile rele spunând că de la pneumonia luată de la clima rece suedeză).

Pe când avea 28 de ani, și-a băgat picioarele-n el de tron, a abdicat și, însoțită de o mică escortă, îmbrăcată în straie bărbătești și călărind asemenea unui bărbat, imprevizibila și extravaganta regină și-a părăsit definitiv țara, traversând întreaga Europă cu destinația Roma. A fost primită cu mare fast de Papă, care se mândrea cu Regina care și-a dat tronul pentru dreapta credință și s-a convertit oficial la catolicism.

Redevine Mecena feminin, se înconjoară de teologi, filozofi, astronomi, deschide un teatru, un observator astronomic, sprijină material săpături arheologice, îsi scrie Autobiografia, deschide o nouă Academie de Filozofie și Literatură și pune umărul la inaugurarea primei Opere din Roma.

La moartea sa (c-a trăit vreo 62 de ani), impresionanta ei bibliotecă este donată Vaticanului. Sfântul Scaun îi întoarce favoarea, Cristina a Suediei fiind una dintre cele doar patru femei înmormântate în Grotele Catedralei San Pietro.

***

Iași, 1632

Fratele Varlaam, de la mănăstirea Secu este chemat de domnitorul Moldovei la Iași și numit Mitropolit.

Fost sfetnic de încredere al domnitorului precedent, Varlaam va fi conducătorul Bisericii Moldovei vreme de 21 de ani.

Varlaam este cel care a pus bazele primei tipografii românești din Moldova, pe care a instalat-o în Biserica Trei Ierarhi din Iași, proaspăt ctitorită de domnitorul Vasile Lupu și în care v-or fi depuse și moaștele Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Sinodul de la Iași, un sinod al ierarhilor din Moldova și Țara Românească este tot opera lui Varlaam.

La un moment dat a fost unul dintre cei trei candidați la Scaunul Pontifical al Constantinopolului.

Cu ajutor domnesc, Varlaam întemeiază prima școală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești din Kiev.

Varlaam este autorul scrierii Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc, prima scriere românească de polemică religioasă, reacție a propagandei calvine din Transilvania.