Colosseum
Un cerc pentru optzeci de mii de oameni și care să dureze veşnic, așa s-a gândit romanul când s-a apucat de așa o trebușoară, care i-a luat cam 10 ani.
Construcţia a început în jurul anului 70 e.n. sub împăratul Vespasianus și s-a terminat în anul 80 e.n. sub Titus, fiul și succesorul lui la tron. Alte modificări au fost aduse sub domnia lui Domițianus, cel de-al doilea fiu al lui Vespasianus. Cum nenicii ăștia făceau parte din familia Flavia, noii construcții i-au zis Amfiteatrul Flavian.
Timp de vreo cinci secole a fost folosit pentru spectacole de vânătoare de animale sălbatice, lupte între gladiatori, spectacole ce imitau bătălii navale, reconstituiri ale unor bătălii celebre, drame bazate pe mitologia romană, dar și execuții.
Numele de Colosseum a derivat de la o statuie colosală a împăratului Nero ridicată în vecinătate. (în latina târzie colossus a provenit de la cuvântul grec colossos care însemna statuie mare). Acea statuie a fost remodelată de succesorii la tron, capul lui Nero a fost înlocuit în mai multe rânduri cu capetele unor diverşi împăraţi, adicătelea fiecare după ce îi taie capul. Capul predecesorului. După relatările unui istoric contemporan, statuia măsura o sută douăzeci de picioare în înălţime, deci mai mult de 35 de metri, ceea ce depăşea Colosul din Rodos care avea cam 30-34m. Depinde de sursă.
Enorma capacitate a Colosseumului a făcut necesară proiectarea unor căi de acces şi de evacuare rapide, sistem care se aplică încă la stadioanele moderne. La sfârşitul spectacolului sau în caz de urgenţă, evacuarea nu lua decât câteva minute.
Nu intra fiecare cum vroia, accesul se făcea prin 80 de porţi, pe baza de bilete, niște bucăţele de os pe care erau gravate numărul porții de intrare și locul din tribună.
Sunt probe ce atestă existenţei unor mari mecanisme hidraulice ce permiteau inundarea rapidă a arenei cu apa dintr-un apeduct situat în vecinătate. Sistemele hidraulice permiteau și eliminarea ușoară a apei de ploaie, pentru a se evita inundarea hypogeului (nume venit din limba greacă ce însemna exact sub-sol, de la hypo = sub şi gea = pământ).
În tunelurile și încăperile subterane trăiau în condiţii terifiante, la lumina torțelor, 250 de sclavi sortiți să îngrijească fiarele și să pună în mişcare numeroasele angrenaje, pompe și scripeți care asigurau spectacolul din arenă.
Zidurile exterioare prezintă una dintre cele mai mari invenţii arhitecturale romane, şi anume arcul, de la care derivă de altfel şi cuvântul arhitect.
Mare forfotă în Colosseum a făcut și Traian, care pentru victoria din Dacia a oferit în anul 107 e.n, jocuri care au implicat 11.000 de animale și 10.000 de gladiatori, și care au durat 123 de zile. Întrebat cine plătește, Traian n-a spus că turcul…. Lasă bă că plătește Decebalus. Cum care Decebalus? Ăla a lui Scorilo….
Cum lumea bună din Evul Mediu se ducea la Colosseum ca la Arabesque sau Dedeman, să mai ia niște materiale de construcții, în anul 1750 a fost sfințit ca loc de pomenire a creștinilor care au fost uciși aici, așa că ne-a mai rămas și nouă ceva de vizitat azi….
