Baia de Fier – 19 iunie 2016

Duminică 19 iunie

Hanul Dragodana – Găeşti(km7) – autostrada A1(km15) – Bascov(km67)(ocolim oraşul Piteşti) –Mănăstirea Horezu(km159) – Horezu(km165) – Peştera Polovragi (km195)          

       1. Mănăstirea Horezu (comuna Romanii de Jos, Vâlcea)

2. Peştera Polovragi (comuna Baia de Fier, judeţul Gorj)

Cazare în localitatea Baia de fier, judeţul Gorj.

Or fi fost ele două nunţi la hanul Dragodana, dar pe noi muzica nu ne-a afectat aşa cum greşit bănuisem.

Şi ca să încep vacanţa cu dreptul, mă trezesc dimineaţa înaintea soţiei şi cu paşi ca de vulpiţă, mă strecor la bar şi mă înfiinţez la căpătâiul ei, mai precis pe noptieră, cu o cafeluţă : zâmbetul ei a făcut toţi banii….

După asta ne strângem bagajele, le compartimentăm fain frumos şi pe-aici ţi-e drumul. Prin Câmpia Titului.

Dragodana, Găeşti, traversăm râul Argeş şi apucăm o bucăţică din autostrada A1. Ocolim Piteştiul.

La Milcoiu începem să traversăm Dealul Mare şi în pădurea cu acelaşi nume, parcăm la pensiunea Hans, unde mai cotrobăim după ultimile şniţele pe care le aveam de acasă. Deşi proprietarii par a fi nişte austrieci, se pare că pe acolo trec şi mulţi români, aşa că înainte de a ne apuca de făcut salata, ne apucăm de strâns resturile lăsate acolo de predecesori.

Aproape de Râmnicu Vâlcea trecem şi Oltul, ne strecurăm prin partea de sud a oraşului şi începem să urcăm pe subcarpaţii Olteniei.

La Bogdăneşti facem dreapta şi braţ la braţ cu râul Bistricioara ajungem la Mănăstirea Horezu sau Hurezi.

Mănăstirea Horezu

Cel mai mare ansamblu monastic din România este situat sub munţii Căpăţânii, unde singurătatea şi liniştea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat şi denumirea locului.

Este cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu. Însemnările marelui domnitor, aflate în biblioteca mănăstirii, arată că într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie şi am început a zidi mănăstire.

Formele renascentiste ale construcţiei sunt totuşi puternic amprentate de noul stil numit chiar brâncovenesc. Domnitorul ctitorise aşezământul dorind să-şi afle un loc de veci în incinta acestuia. Conform acestei destinaţii biserica adăposteşte şi mormântul nefolosit al domnitorului, deoarece Brâncoveanu a fost înmormântat la biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti.

O coşcogea parcarea se află la intrarea în curtea mănăstirii. Până sus ai de urcat pe jos vreo 400 de metri. Poarta  e larg deschisă, semn de ospitalitate. Pentru unii. Pentru alţii e semn că pot intra cu maşina până în altar. Un nene se chinuia aproape de biserică să întoarcă maşina pe-o alee cât palma, printre enoriaşii care participau la slujbă. Ce faci bre, vrei să intri cu ea să aprinzi lumânarea de la volan?

Ne întoarcem la şosea, facem tot dreapta şi intrăm în Horezu. Magazinele cu ceramică de-o parte şi de alta a şoselei. Nu rezistăm tentaţiei.

Slătioara, Milostea, trecem din Vâlcea în Gorj. Ne strecurăm pe lângă mănăstirea Polovragi şi intrăm în cheile Olteţului, cel mai îngust canion din Europa, săpat între  Muntele Căpăţânii (în dreapta) şi Muntele Parâng (în stânga), pe o lungime de 3 vreo kilometri.

Deşi ne băgăm cu tupeu în defileu, când am văzut cât e de strâmpt, am parcat într-o lărgime unde mai făcuseră asta şi alţi cetăţeni, aşa că ajungem perpedes la peştera Polovragi.

Peştera Polovragi

Program – Ma – Du: 10:00 – 18:00 Lu: Închis. Intrarea se face din oră în oră.

Bilete: Adulţi: 5 lei Copii: 2. 5 lei Taxa foto/video: 5 lei

În conştiinţa localnicilor, se păstrează vie o credinţă conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în Peştera Polovragi. Stropii ce se preling şi picură şi azi din steiurile acesteia sunt lacrimile lui, care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani.

Într-adevăr, este o peşteră caldă şi umedă, cu o temperatură constantă de 9 grade şi o umiditate medie de 90%, care  pare că plânge cu picături din infiltraţii. În funcţie de impurităţile pe care le transportă apa în galeria principală, aceasta îşi schimbă culoarea pe porţiuni care au căpătat în timp, denumiri precum: Bolta Însângerată, Camera Albă, Sala Divină.

Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localităţii şi implicit a peşterii şi mănăstirii Polovraci, să fie de origine dacică.

Peştera găzduieşte o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peşteră dintr-un ordin numit popular liliacul cu potcoavă, graţie formei de potcoavă a pliului ce le înconjoară nasul.

Polovragi, Baia de Fier. Cazare abia aşteptată, la pensiunea Andreea.

Deşi ştiam de acasă cam ce ne aşteaptă aici, rămânem totuşi profund impresionaţi. Pensiune nouă, modernă, super curăţenie, ospitalitate, mâncarea bună şi la preţ decent.  Loc de joacă pentru copii, saltea, ponei, masă de tenis. Dacă mai punem la socoteală şi super gaşca de motociclişti polonezi care erau cazaţi şi ei acolo, totul a fost la superlativ!