Misiunea Imposibilă

Aseară am fost la film. La Cinema. Că așa se spune: dacă nu-l vezi la Cinema, ca și cum nu l-ai văzut….

Eu sunt mare devorator de filme. Dacă mi se pune pata pe unu, îl văd până-l învăț pe de rost. Și-l și ascult. Mie nu-mi vorbești la film, că … s-a rupt filmul…..

Aseară, ultima parte din Misiune Imposibilă. Cu Tom Cruise. Tomiță, cum îi spune nevastă-mea mea. Și dă ochii peste cap. Și ea și fii-sa. 3D. Mi-am șters ochelarii ăia speciali, de ziceai că vreau să le dizolv lentilele. Mi-am dat pe mut telefonul. M-am proțăpit în scaun, mi-am întins picioarele că aproape nu ajungeam la scaunul din față… (am ajuns totuși). Mâinile regulamentar pe piept. Mucles.

Mie îmi place să aud filmul. Probabil că de când am sistem audio mă-sa acasă, vecinii mei nu sunt prea fericiți. Eu sunt. Deși parcă uneori îmi pare că exagerez. Dar la Cinema…. să-mi spargă timpanele, să aud eu 3D-ul….

Și începe filmul. Eu nici măcar nu respiram. Că mă enervează să mă aud respirând. Eu vreau să aud filmul, să aud respirația lu’ actoru’, nu a mea….

Mi s-a adunat toată pielea de pe frunte exact între ochi, de cred că Tom Cruise dacă și-o fi aruncat un ochi spre mine, sigur a crezut că-s ciclop…. Tantea de lângă mine foșnăia o pungă de cipsuri în 4D…. Eu încercam să nu clipesc prea des, să nu deranjez, iar doamna asta se îndopa cu ce dracu avea ea în punga aia, de parcă scopul ei acolo, ăsta era…. Să se îmbuibe… M-am întors de vreo câteva ori spre ea, în ritmul ronțăielii. Cred că arătam tare fioros cu ochelarii 3D peste ochelarii de vedere, în întuneric. Am speriat-o abia când a terminat punga. Pe care a stâlcit-o cât mai adânc posibil și a pus-o undeva de unde s-a deschis și mai zgomotos, de parcă vroia și biata pungă să vadă filmul și riposta că n-o lasă animala de stăpână-sa. Și n-a lăsat-o. Că a adunat-o de unde vroia biata pungă să-l vadă pe Tom Cruise și a pus-o în sacoșa mamă, Sacoșa Doamnă i-am zis eu, că avea un foșnet mai moale. Ce dracu făcuse Tomiță până atunci, nu pot să vă spun…. Cred că împușcase pe un nene. Sau un nene-l împușcase pe el.

Noroc că-mi tot sărea o lumină în ochi de la rândul din față, că nu știu ce eram în stare să-i spun animalei cu punga…. M-am dumirit chiaunit. O cetățeancă se juca un joc pe telefon. L-am abandonat pe Tomiță, că mă băgase în priză doamna asta…. Ce dracu joc poți să joci pe Smartfone, într-o cameră cu lumina stinsă, în timp ce tu ai ochelari 3D la ochi? Sunt prea prost: nu mi-am dat seama. Era ceva cu multe bile de multe culori. Deja mă durea la bască de misiunea imposibilă de pe ecran. La ei Misiune Imposibilă? La mine misiune imposibilă…

Așa că bagă-l în mă-sa pe ăla care s-o mai duce la Cinema până nu s-or desființa vitrinele alea cu floricele, cronțănele și alte căcaturi de făcut zgomot. Sau nu s-or face mese ca oamenii la Cinema, să mănâncă și gura noastră o ceafă dă porc și să ciocnim un roze când scapă Tom Cruise din capcana pe care i-a întins-o ăla pe care-l omoară el la sfârșit, că nu știu cum îl cheamă, că căutam muștarul….

Aaa, și poa’ să fie și mese rotunde, că unii vor doar să facă un selfie la Cinema, n-au treabă cu filmu’….